Masa de Craciun de anul acesta a sfarsit cu totul altfel de cum am gandit-o. Am avut vreo doua tematici in gand, dar, din lipsa de timp, am renuntat la amandoua si am ramas sa brodez doar in jurul unei palete cromatice cat se poate de simple. Pe scurt, masa noastra a fost alba si argintie, cu adaosuri de verde (cetinile de rigoare). Tot ce am facut a fost sa dezgrop din casa tot decorul argintiu pe care am putut sa il gasesc si sa il asez pe masa.

Si iata rezultatul, dintr-o privire.

Adevarul e ca a fost una dintre cele mai frumoase mese pe care le-am aranjat vreodata de Craciun. Intotdeauna mi-am dorit sa decorez masa cu o ghirlanda pe mijloc, iar anul acesta s-a ivit ocazia. De obicei, problema e ca spatiul acela e plin cu platouri si vase de servit. De data asta insa, am servit mancarea drept in farfurii, ceea ce a eliberat mijlocul mesei pentru decor. 🙂

Am folosit suporturi argintii pentru farfurii, pe care le-am asortat cu un napron cu  braduti, cusut in vreo jumatate de ora. Am folosit o ghirlanda din cetina artificiala de brad pe care am rulat-o in spirala si ale carei spatii libere le-am umplut cu beteala argintie si ornamente in aceeasi culoare.

Cateva lumanari albe de-a lungul ghirlandei si stelute cu baterii care, din pacate, nu se vad prea bine in poze – si piesa centrala a fost gata.

Am asezat la cele doua capete ale ghirlandei alte cateva suporturi pentru lumanari si obiecte decorative argintii pe care le-am gasit prin sertare. Pentru ca nimic nu spune “iarna” mai bine decat un urs polar.

Am folosit, ca de obicei, farfurii albe. Pentru ca servetele de masa erau si ele albe, le-am dichisit cu niste sosetute argintii, pe care le-am cusut si le-am folosit acum cativa ani pentru alta masa de Craciun. Si pentru ca urma sa servim supa intr-un bol cu mult mai mic decat suportul pentru farfurii, am adaugat fiecaruia cate un mileu din hartie dantelata.

In ce priveste mancarea, am incercat sa ma abtin de la prea multe aperitive. Masa urma sa fie una substantiala, asa ca mi s-a amintit cu delicatete ca nu avem nevoie sa luam masa inainte de a lua masa. 🙂 Prin urmare, m-am rezumat la doua din aperitivele care se topesc de obicei sub ochii mei: o minge din branza, de data asta sub forma de om de zapada, si (dincolo de intelegerea mea), un platou cu broccoli si legume, cu sos de marar.

Am aruncat in toata combinatia un napron cu motive de iarna, cateva servetele cu fulgi de zapada si vreo doi braduti din hartie. Fiindca m-a preocupat mai mult asortatul mesei principale, nu m-am chinuit prea mult cu cea pentru aperitive. Drept pentru care paleta cromatica a celei din urma a iesit un pic cam incerta.

Fiindca e oarecum legata de subiectul decorului, am sa mai adaug doar ca am inceput masa cu o supa de creson si spanac dupa care ne-am lins cu totii pe degete. Sotul meu a trudit la decoratul ei si a dichisit-o cu un bradut din sfecla rosie. Pe care. L-am. Mancat.

In plus, supa de creson si spanac s-a asortat perfect cu restul decorului.

La sfarsitul mesei, am fost surprinsi cu un desert in forma de bradut din partea musafirilor nostri. A trebuit sa improvizam o idee prezentarea (rigorile drumului), dar ideea a fost adorabila.

Ca sa le rasplatim truda (si pentru ca imi place sa imi trimit musafirii acasa fericiti), am pregatit doua cutii mari cu fursecuri de ciocolata. Pentru ca aroma Craciunului sa mai pluteasca si peste urmatoarele zile…

In sfarsit, anul acesta am schimbat din nou cromatica bradului de Craciun si am folosit o combinatie de rosu si verde, cu albul, auriul si argintiul de rigoare. Nu m-am asteptat sa imi placa atat de mult. Contrastul celor doua culori complementare a scos bradul din amorteala. Langa brad, am agatat o stea aurie din carton, luminata pe dinauntru. Atmosfera a fost perfecta – si amintirile pe  masura.