Inca o zi de Pasti a venit si a plecat. Ti-am mai spus ca familia noastra sarbatoreste ambele zile de Pasti, cel catolic si cel ortodox, asa ca folosim prilejul sa populam una din ele cu oua, ciocolata si iepurasi, iar pe cealalta cu o idee mai multa piosenie.

De data asta, iata cum am sarbatorit Pastele nostru non-pios. Ideea mi-a venit de la niste morcovi din carpa pe care i-am vazut intr-un magazin.

Mi-am spus ca morcovii ar fi o tematica buna pentru masa de Pasti. (Da, fiecare masa trebuie sa aiba o tematica, e de la sine inteles 😉 )Restul a fost usor. Cel putin in ce priveste avalansa de idei care a urmat, fiindca realizarea a cerut ceva efort.

Pe scurt, iata rezultatul.

Tot portocaliul asta imi arde si mie retina, dar adevarul e ca, desi nu s-ar spune din poza de mai sus, masa a iesit la inceput un pic cam stearsa. Asta pentru ca planuisem totul cu o fata de masa portocalie cu alb, dar nu am reusit nicicum sa gasesc materialul potrivit. In plus, masa e una gigant, lunga si lata, cu dimensiuni care nu coopereaza nici ele.

Dar despre asta cu alta ocazie. Prin urmare, am recurs in ultimul moment la fata de masa alba care ma scoate intotdeauna din incurcatura. Ca sa o mai aduc un pic la viata, am aruncat peste ea cateva oua de plastic umplute cu ciocolata. Desert instantaneu.

Morcovii din panza i-am facut din trei materiale diferite, in portocaliu deschis, portocaliu inchis si un portocaliu cu modele albe, cu cateva frunze de plastic in varf. Am sa scriu in zilele urmatoare despre cum i-am facut – tot procesul e simplu si relativ rapid.

Am asezat un iepuras acoperit cu muschi artificial intre cele doua vaze cu morcovi, pentru ca morcovilor le sta bine langa un iepure:)

Ca sa mai tai putin din tot albul fetei de masa, am cusut resturile de material intr-un dreptunghi lung pe care l-am asezat in mijlocul mesei. Mi-ar fi placut sa fie mai lat si ceva mai marisor, dar ideea mi-a venit cu o seara inainte si a trebuit sa defilez cu ce-am avut.

De o parte si de alta a vazelor, ar fi trebuit sa asez briosele mele cu morcovi. Insa intre cusut fete de masa si lipit morcovi din panza, n-am mai avut timp de un alt desert. Ceea ce s-a dovedit de altfel o idee buna, fiindca toata casa a fost plina de ciocolata.

Asa ca am asezat pe suporturile improvizate ciocolata pe bat pe care am topit-o in forme, am asezat-o in pungi mici de plastic si am legat-o cu panglica. O bucata pe cap musafir:)

(Ignora petele acele ciudatea de pe oul din prim plan. I-am stricat un pic tenul fiindca am asezat ciocolata calda in congelator, ca sa o racesc mai repede. Din fericire, asta s-a intamplat numai cu ultimele forme de ciocolata, cand imi pierdusem rabdarea, asa ca majoritatea au iesit bine.)

Am cusut cateva servetele portocalii si le-am combinat cu servetele verzi din hartie pentru cate un morcov supradimensionat pe farfuriile musafirilor.

Fiindca am avut un morcov in plus, l-am asezat sub un clopot de sticla pe masa barului nostru improvizat.

In alti ani, ne-am adunat cu totii in jurul aceleiasi mese, dandu-ne coate in timp ce mancam. Anul acesta, mi-am spus ca am sa ii exilez pe copii la masa lor – sunt deja indeajuns de mari ca sa stie la ce foloseste furculita.

Fiindca am decis ca marea de portocaliu din living-room era indeajuns pentru ochi neobisnuiti cu socuri cromatice, pentru masa copiilor am luat-o pe cararea roz.

Am pastrat lucrurile simple si nu am folosit suporturi pentru farfurii. Am asezat doar in cele albe cate o farfurioara din hartie pentru un pic de culoare si o bomboana de ciocolata pe bat. Doi iepurasi pentru cei mici, doi fluturi pentru fetite si un puisor pentru baiat:)

Daca te intrebi de ce furculita e la dreapta, sa stii ca si eu ma intreb acelasi lucru. Imi amintesc doar ca m-am hotarat sa asez cutite la masa copiilor doar la urma – si mai mult pentru mine, fiindca stiam ca urma sa ma inham la taiat sunca in soldatei pe cateva fronturi silmultane. Probabil asa si-au gasit cutitele loc necrestinesc la stanga.

Procesul me de (in)decizie se vede mai jos.

Si pentru un pic de avant, am asezat cateva prajituri din ciocolata cu M&Ms langa farfuriile celor mici, ca sa stie pentru ce muncesc la sunca si cartofi.

Si daca tot a venit vorba despre cartofi, cateva cuvinte despre mancare.

Pentru aperitive, am pregatit mai putin decat de obicei, fiindca urma sa luam masa repede. Printre altele, eternele oua umplute care dispar de pe farfurie imediat cum ies din frigider, branza brie cu rosii si pasta cu marar. Ca sa fiu in acord cu toata tematica, am adaugat un platou cu morcovi si broccoli.

Nu mi-a venit sa cred cat de repede au disparut morcovii. Iar eu crezusem ca au sa tina doar loc de decor. Iar branza brie a ramas neatinsa. Lumea asta e pe dos…

In ce priveste ouale umplute, am scapat prea mult mustar in ele, asa ca a trebuit sa le refac. Asta a insemnat ca nu mi-a mai ramas material prim pentru oua vopsite, drept pentru care m-am ales doar cu cele de mai jos, vopsite in graba si colorate dincolo de linii…

In retrospectiva, chiar si mana asta de oua rosii a fost prea mult. Nimeni nu a apucat sa le ciocneasca si ouale si-au petrecut ziua pe post de decor.

In fiecare an, iepurasul de Pasti intra in incurcatura. E deja o traditie. Poti sa citesti aici despre ce i s-a intamplat in anii trecuti (rezumat: lovit de masina, calcat de masina). Anul acesta ne-am hotarat sa il facem friptura. L-am asezonat cu morcovi si varza de Bruxelles, apoi l-am acoperit cu o folie de aluminiu. Dupa care l-am adus la masa copiilor si l-am descoperit cu mare pompa.

Pe scurt, nimeni n-a vrut sa-l manance:) N-am inteles de ce. Mie iepurasul mi s-a parut de-a dreptul fericit.

In paranteza fie spus, trebuie sa recunosc ca mi-a fost frica sa nu incurc tavile si sa var iepurele in cuptor. Toata povestea s-ar fi terminat prost. Si nu numai pentru iepuras.

In sfarsit, sa trecem la lucrurile cu adevarat interesante:) Am umplut din nou vreo 150 de oua de plastic cu ciocolata. Ca sa pastrez vreo eventuala indigestie sub control, am taiat din numarul dulciurilor si am adaugat in schimb baloane, abtibilduri, printese si soldatei de plastic, plus cateva marionete mici de pus pe degete.

Am pastrat cativa soldatei pentru sotul meu. 🙂

Tot ce a trebuit sa fac a fost sa asez toate dulciurile si jucariile de mai sus in mai mult de 100 de oua de plastic…

Am pregatit cinci cosulete in care copiii sa stranga ouale de plastic.

Din pacate, n-am putut organiza vanatoarea de oua afara, pentru ca cerul fusese toata ziua intunecat si incepuse sa ploua. Asa ca am improvizat si am raspandit ouale pe covorul din living-room. Copiii n-au trebuit sa munceasca prea mult ca sa gaseasca ouale, nici ca sa le stranga. Prin urmare, cosuletele s-au umplut repede.

Am pregatit un cosulet de cadouri pentru copii. Ca sa simplific lucrurile, am folosit doar un singur cos, in care am asezat pungile de cadouri. Pentru ca am vrut ca toti musafirii sa se simta ca niste copii in ziua de Pasti, am pregatit si pentru ei cateva. Cosul a dat pe dinafara, asa ca a trebuit sa asez cadourile adultilor intr-o punga separata.

Daca te intrebi ce se ascunde in cosulet, sunt jucarii pe care le cumpar de-a lungul anului de cate ori dau de cate o promotie, si pe care apoi le pastrez pana la Pasti. E incredibil cat de mult se poate economisi in felul acesta.

Adultii au primit ciocolata, sapun, carti, chiar si un pic de palinca romaneasca. Imi place sa le privesc fetele cand o incearca:)

Si cadoul meu preferat… Bietul de el, nu s-a ascuns prea bine.

As fi vrut sa imi fac singura niste etichete cu iepurasi, dar nu am mai avut timp. Asa ca am recurs la solutiile altora si am folosit o imagine oferita gratuit pe Paper Charm Design. Tot ce a trebuit sa fac e sa tai un cerculet in partea de sus si sa le adaug o panglica.

Dupa ce cadourile au fost gata, am stat si am cugetat. Cum poate iepurasul de Pasti sa trimita cadourile copiilor? In alti ani, soneria a sunat misterios, iar copiii au gasit cosuletul la usa. Sau au trebuit sa gaseasca singuri cadourile ascunse prin casa dupa instructiuni si indicii trimise de iepuras.

De data asta, ne-am hotarat sa tratam problema serios si ne-am spus ca va fi chiar iepurasul cel care va veni in vizita si le va aduce cadourile. O fuga pe Amazon, si iepurasul e gata de actiune. Desi un pic cam sifonat. 🙂

Am pregatit si de data asta jocul care sa ne scoata din eventualele momente de plictiseala, cand discutia se raceste si musafirii nu mai au nimic sa isi spuna. Nu a fost nici acum cazul. Totusi, mi-am asigurat spatele cu un bol plin cu oua umplute cu ciocolata. Unul dintre oua avea un bilet castigator, iar musafirul care avea norocul sa dea de el urma sa primeasca un cadou – urechile de iepuras de anul trecut care inca isi asteapta proprietarul.

Poate anul viitor…

In ce priveste restul casei, am pastrat lucrurile simple. Am adaugat cateva accente roz, pentru ca aduc a primavara, dar, fiindca nu locuiesc singura in casa asta, am incercat sa imi pastrez apetitul pentru roz sub control…

Pentru inceput, am asezat la intrare cateva lalele si tabloul cu iepuras de acum doi ani, daca vreun musafir se intreaba cumva cu ce ocazie ne paseste pragul.

Bineinteles, ca in fiecare an, iepurasii au iesit din cutie si s-au aliniat frumusel pe masuta.

O hortensie noua a venit sa locuiasca aici, fara sa stie ce o asteapta. Deocamdata e bine, iar eu sunt inca in perioada in care imi aduc aminte in fiecare zi de ea. Langa geam, am asezat doar tabloul meu improvizat cu puisor. Imi pare rau pentru calitatea pozelor, dar cerul a fost intunecat si posomorat in ziua aceea – si de vede.

Nu ma dau in vant dupa canapeaua noastra inchisa la culoare si ii pun la cale in secret sfarsitul (*include aici ras diabolic*). De aceea incerc cu disperare sa o fac mai putin deprimanta cu perne deschise la culoare. Ca sa raman in spiritul sarbatorilor pagane, am cusut o perna cu iepuras. 🙂

Deasupra semineului, am adaugat doar doua ghivece cu lalele si cateva lumanari electrice.

Lumanarile au fost tocmai bune pentru ziua de Pasti, cu tot cerul ei mohorat.

In zilele urmatoare, am sa scriu mai mult despre proiectele de mai sus. Pana atunci insa, o lectie pe care am invatat-o pentru data viitoare. Portocaliul e poate mai potrivit pentru decorul de afara. Nici o culoare nu mi-a dat pana acum mai mult de furca si nu a aratat mai ciudat pe langa toate celelalte culori din casa. Anul viitor am sa folosesc galben, roz si verde si am sa exilez portocaliul in zona decorului de toamna.