cum-sa-repari-un-scaun-gradina-f

Doua scaune de terasa primesc haine noi

Mi-am petrecut ultimele saptamani reparand de zor prin casa si prin curte cateva lucruri care imi statusera deja cam mult pe lista. Ultimele beneficiare al apetitului meu pentru reparat au fost doua scaune de terasa vechi, pe care le-am cumparat acum cativa ani de la un magazin de vechituri pentru pretul a doua paini.

Iata aici cum aratau la inceput.

scaun-terasa-vechi

As fi vrut ca poza sa poata sa ilustreze mai bine realitatea. Iar realitatea era ca scaunele erau murdare, urate si vechi. Vopseaua era stearsa, materialul hidos – pe scurt, tot tabloul era deprimant.

Imediat dupa ce le-am cumparat, le-am curatat si am incercat un pic de spray de vopsit, proiect pe care l-am lasat neterminat. Nu mai stiu de ce, dar probabil au fost cateva zile ploioase, dupa care am uitat de scaune.

Dar ploaia nu m-a oprit sa le acopar cu un material nou, albastru. Asa au ramas pentru cativa ani, pana cand, de prea mult uz, au ajuns in Starea Deplorabila #2. Poza asta e de acum cateva zile.

scaun-vechi-pentru-gradina

Din nou, incearca sa colorezi poza cu neajunsurile realitatii. Materialul uzat, vopseaua palida, starea jalnica – toate astea se vad prea putin in poza. Dar pentru ca scaunele astea stateau in fata usii de la intrare (de unde ne place sa privim cateodata mersul lumii), trebuia neaparat sa le aduc intr-o stare mai buna daca nu voiam sa cad in depresie de cate ori ajungeam acasa.

Asa ca am asteptat o zi cu soare si m-am pus pe treaba. Ca sa nu mai trebuiasca sa curat scaunele cu mana prin toate colturile – iar scaunele astea aveau o multime de colturi – am lasat furtunul cu apa sa o faca.

scaune-terasa-curate

Apoi am lasat scaunele sa se usuce in soare. Dupa care le-am vopsit cu spray negru, semi-lucios.

vopsea-neagra

Fiindca peretii exteriori ai casei noastre sunt gri si pentru ca am incercat fara succes alte materiale cu ceva mai mult pigment, am ales in cele din urma un material gri. Materialul avea un model mic, in negru si alb, ceea ce era se alinia perfect cu toate culorile (sau non-culorile) de la intrarea casei noastre.

Pentru inceput, am taiat materialul vechi si am scos afara vatelina din fiecare saltea.

vatelina-scaun-terasa

Am masurat bucata de vatelina, am taiat doua dreptunghiuri din materialul gri, le-am cusut impreuna pe trei laturi si am croit un “buzunar” in care sa incapa toata vatelina.

material-saltea-scaun-gradina

Dupa ce am strecurat vatelina inauntru, am cusut si a patra margine.

cum-sa-faci-saltea-scaune-terasa

Pentru ca vatelina sa nu alunece, am strecurat de cateva ori un ac cu ata prin material si vatelina – de o parte si de alta a indoiturii din mijlocul scaunului, si in partea de sus a saltelei.

vatelina-in-saltea-scaune-gradina

Ca sa nu raman fara saltele la primul vant, am vrut sa le leg de scaun cu cateva cordoane subtiri croite din acelasi material. Dar pentru ca mi se terminase materialul, am recurs la rezervele mele de panglica. Am taiat doua bucati de panglica indeajuns de lungi ca sa le pot lega in jurul cate unei bare din speteaza scaunului si am trecut flacara unei lumanari pe la capete ca sa le impiedic sa se destrame.

Apoi le-am cusut de o parte si de alta a saltelei, la spate, pe mijloc.

panglica-scaun-terasa

Si salteaua mea a fost gata. Tot ce a mai trebuit sa fac e sa o duc afara si sa o leg de scaunul meu proaspat vopsit.

scaun-terasa-panglica

Si scaunul meu, fie imperfect, a ajuns curat si frumusel din nou in fata casei.

scaun-gradina-cu-saltea

Scaunele si manerele sunt lucioase si arata nou-noute. O placere.

manere-vopsea-scaune-gradina

Sunt sigura ca ai observat mai sus cele doua cute de la mijlocul saltelei. Greseala mea:) Motivul e faptul ca am cusut panglicile o idee mai jos de locul unde am atasat materialul de saltea.

Dar am invatat lectia si am ocolit greseala cand am cusut a doua saltea.

scaun-gri-terasa

Ar fi trebuit poate sa cos cuta saltelei de-a curmezisul, ca sa fixez mai bine vatelina. Dar nu am simtit ca era nevoie. In plus, masina mea de cusut e prea delicata pentru astfel de misiuni.

Cred insa ca am sa mai cos doua bucati de panglica si in partea de sus a saltelelor, ca sa nu se aplece de la mijloc de cate ori bate vantul mai tare.

In sfarsit, materialul nu e unul rezistent la umezeala, dar scaunele nu stau in ploaie, asa ca materialul e acceptabil.

Sunt tare fericita cu scaunele mele noi – care nu m-au costat mai mult decat pretul materialului. Si imi plac culorile din fata casei. In sfarsit, imi face placere sa intru in casa pe usa din fata:)

culori-scaune-terasa

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>