Anul acesta am primit cadoul de Craciun mai devreme – si absolut pe neasteptate. Intoarsa din lunga mea excursie anuala (care explica la fel de lunga mea absenta de pe blog), mi-am gasit cadoul in toata splendoarea lui, imposibil de ascuns pana in seara de Ajun. Continue reading…
Sau cum sa-ti faci de lucru de una singura. Fiindca uneori scurtaturile iau mai multa energie decat daca o iei pe unde o ia toata lumea. Studiu de caz: oglinda mea veche, pe care m-am muncit sa o vopsesc vreo trei zile, cand totul ar fi trebuit sa imi ia doar cateva ore. Continue reading…
Pentru ca iarna nu pot folosi spray-ul de vopsit, m-am apucat iarasi sa imi fac si eu, ca tot omul gospodar, iarna car si vara ornamente de Craciun. Si fiindca spray-ul auriu mi-a ramas lipit de mana dupa toate proiectele din vara asta, l-am dat si peste cateva figurine de plastic pe care le-am transformat in ornamente pentru brad. Continue reading…
Ti-am povestit acum cateva zile despre puiul meu de caprioara cu guler de blanita. Blanita in cauza am taiat-o dintr-o bucata mai mare, pe care am cumparat-o cu gandul sa fac o patura cu ciucuri. Azi a venit randul paturii. Continue reading…
Exista prin locurile astea un obicei care la inceput m-a derutat, dar care imi da acum cel putin un motive de bucurie. Pe la inceputul lui iulie, ornamentele de Craciun incep sa se strecoare timid pe rafturile magazinelor, sub pretextul romantic al unui “Craciun in iulie”. Daca lucrul acesta ma lasa oarecum rece cu ceva ani in urma, mai nou imi da ocazia de a lucra la decoratiuni de iarna cand imi cade bine, fara sa imi alarmez prea tare familia si prietenii. Continue reading…
Oglinda de mai jos ne-a cazut in brate impreuna cu casa asta, atunci cand ne-am mutat aici. Era agatata de-a lungul usii baii, strecurata in trei colturi deprimante de plastic (unul se pierduse) si reusind mai degraba sa urateasca baia decat sa o faca mai usor de suportat. Continue reading…
Mi-am petrecut ultimele saptamani reparand de zor prin casa si prin curte cateva lucruri care imi statusera deja cam mult pe lista. Ultimele beneficiare al apetitului meu pentru reparat au fost doua scaune de terasa vechi, pe care le-am cumparat acum cativa ani de la un magazin de vechituri pentru pretul a doua paini. Continue reading…
Nu stiu de ce, dar pernele decorative cu ciucuri au ceva care imi face mana sa se indrepte instinctiv inspre portofel. Din fericire, am o a doua mana care mi-o plezneste pe prima la locul ei. Asta fiindca nu are nici un sens sa cumpar astfel de perne pe care ciucurii ii fac inexplicabil de scumpe si care sunt atat de usor de facut daca am o foarfeca, un ac si vreo cativa metri de ata. Continue reading…
Mi-am promis de mult ca voi face o oglinda in forma de soare, dar optiunile m-au coplesit. Sunt atatea feluri in care as fi putut sa o fac incat nu am reusit nicicum sa aleg unul fara sa simt ca ratez ceva. Continue reading…
Daca e vara, e spray de vopsit… Am asteptat mai mult de doua luni ca sa pot sa incep mini-proiectul pentru care aveam deja toate materialele. De fapt, am cumparat galetica de mai jos imediat dupa Pasti, la reducerile de 90%, cand magazinul incerca sa se scape de ele. Continue reading…