Am primit acum cateva saptamani o cutie plina cu vase de alama. M-am bucurat cand mi-au fost asezate in brate, desi unele mi-au parut la inceput un pic prea pretentioase pentru casa noastra. Pe de alta parte, mi-am spus ca n-ar fi rau sa incerc sa le folosesc. Si fiindca vasele erau vechi si innegrite, m-am apucat sa le curat.

In trei feluri. Ca sa vad ce functioneaza si ce nu.

(Ti-am spus ca sunt multe. 🙂 )

Am inceput cu un vas mai mic, pentru ca nu am mai curatat niciodata asa ceva si stiam ca, mai repede sau mai tarziu, s-ar putea sa disper…

Mai intai, m-am asigurat ca materialul e intr-adevar alama si nu dintr-un alt metal. Pentru asta, am folosit un magnet care statea pe frigider si pe care am incercat sa il lipesc de vas. Nu s-a lipit, ceea ce a insemnat ca aveam de-a face cu alama.

Daca magnetul s-ar fi lipit, ar fi insemnat ca vasul era din metal acoperit doar cu alama. Pentru astfel de vase, tratamentele de mai jos ar putea sa fie mult prea dure si sa indeparteze stratul de la suprafata.

Pentru inceput, am spalat vasul cu apa calda si sapun, dupa care mi-am analizat rezultatele. Vasul arata intr-adevar mai curat, dar petele intunecate erau la fel de evidente. Asa ca m-am apucat de experimentat.

1. KETCHUP SAU PASTA DE ROSII

Am avut de ales intre ce am gasit in frigider. Am pus mana pe ketchup. Am intins un strat pe toata suprafata vasului, apoi am asteptat vreo ora.

Nu am curatat vasul cu nici un burete (OK, am incercat intr-un colt, dar rezultatele au fost aceleasi), ci l-am spalat bine dupa vreo ora cu apa si detergent.

Si iata rezultatele experimentului.

Rezultatul nu e tocmai rau – si se poate sa fi fost mai bun daca munceam mai mult la curatat. Daca foloseam alt fel de pasta de rosii. Daca o lasam mai mult sa stea pe vas. Daca aplicam o cantitate mai mare. Si asa mai departe. Dar am sentimentul ca acidul din ketchup nu era destul de puternic si ca intregii mele povesti ii lipsea elementul exfoliant.

Ceea ce m-a trimis la urmatorul experiment.

2. LAMAIE SI SARE

Am taiat o lamaie in doua, i-am scos samburii, apoi am dat-o prin sare. Dupa care am inceput sa trec lamaia peste cel de-al doilea vas din alama.

De la dezamagire la extaz. De indata ce am inceput sa dau suprafata vasului cu lamaie, am vazut rezultatele aparand sub ochii mei. M-a izbit si un miros puternic de ceva, drept pentru care a trebuit sa imi var nasul intr-o punga de cafea, ca sa imi treaca. Am mai vazut si lamaia innegrindu-se, ceea ce e de bine.

Ce m-a mirat insa si mai mult a fost insa ca, desi daca a trebuit sa muncesc un pic (am folosit si o periuta de dinti pentru colturile mai putin accesibile), n-a fost nevoie de prea mult efort. Aproape ca lamaia facea treaba singura.

Si iata rezultatul si verdictul:

(Daca forma te deruteaza – cuiele acelea sunt pentru ca vasul pentru sos sa se poata sprijini pe un suport care sa il tina cald. Suport care asteapta si el sa fie curatat…)

Iata inca o poza din alta perspectiva, ca sa te convingi ca lamaia a functionat.

E drept ca n-a iesit perfect. Unele pete erau mult prea urate ca sa le pot face disparute cu totul. Dar eram deja indeajuns de impresionata.

Entuziasmata peste poate, m-am intors la primul meu vas, cel curatat cu ketchup, si i-am aplicat tratamentul cu lamaie. Perfect. In poza de mai jos vezi rezultatul final (la dreapta), cu un vas inca necuratat, la stanga – de dragul comparatiei.

3. OTET SI SARE

Mi-am spus ca, daca lamaia a functionat asa de bine, e foarte posibil ca si otetul sa faca o treaba buna. Nu de alta, dar nu mai aveam alta lamaie, iar vasele se aliniasera la curatat. Asa ca am varsat un pic de otet intr-un bol (am avut doar otet de mere) si un pic de sare in altul. Am inmuiat un servetel pe rand in otet si sare si m-am apucat de curatat.

N-a fost rau deloc. Am avut sentimentul ca am avut de muncit mai mult decat cu lamaia, dar e posibil sa mi se para doar, pentru ca am avut mai mult de curatat.

Rezultatul si verdictul:

Nu stiu daca se vede destul de clar cat de bine s-a curatat ceainicul. Asta pentru ca am terminat numai spre seara si lumina era alta.

Asa ca sa incercam alta perspectiva.

Ceva mai convingator…

Mai greu de curatat a fost gatul ceainicului pe dinauntru, lucru pe care nu l-am facut pentru ca oricum am de  gand sa il folosesc doar ca obiect de decor. Ca de pilda aici.

Imagineaza-ti alte flori. Adevarate. La primavara. 🙂 🙂 🙂

Am mai auzit si de alte variante de curatat alama cu otet. De pilda, sa il lasi las sa actioneze singur. Daca vrei sa incerci, amesteca apa si otet (o parte apa la doua parti otet), scufunda vasul in solutie si las-o sa actioneze 2-3 ore.

Sau amesteca otet, sare si faina in proportii egale, intinde pasta pe vasul de alama si asteapta o ora.

In ce ma priveste, eram deja obosita, asa ca am renuntat sa mai incerc si alte metode.

CONCLUZII

Concluzia mea e ca rezultatul depinde de trei factori: acid, exfoliant si efort. Daca le ai pe toate, succesul e garantat.

Mi-au mai ramas destule vase de curatat (inclusiv ratele acelea imense), dar cred ca am sa imi inchei experimentele si am sa ma rezum la curatat cu lamaie si sare. Maine am sa cumpar o jumatate de kilogram de lamai, si, pana la sfarsitul zilei, vasele mele au sa fie ca noi.

Iar restul lamailor le mananc. 🙂