Am sa-i spun “fusta”, pentru ca nu gasesc un cuvant mai potrivit. Suntem in a doua zi din seria celor “12 zile de Craciun”, dar pot deja sa declar fara nici o ezitare ca acesta e proiectul meu preferat. Il port in minte de cel putin un an, dar i-a venit in sfarsit randul. Si a meritat sa astept, pentru ca a iesit mai bine decat mi l-am inchipuit.

In fiecare an, numarul brazilor pe care ii impodobesc de Craciun creste cu viteza. Pe de o parte, pentru ca nu rezist ofertelor de brazi artificiali de dupa Craciun, atat de ieftini incat aproape te implora sa ii aduci acasa. Pe de alta parte, pentru ca visez la o casa in care fiecare camera are bradul ei de Craciun, fie el mai mare sau mai mic, si unde nu e nevoie sa fac mai mult de trei pasi ca sa dau nas in nas cu spiritul Craciunului.

Incet incetisor, visul meu incepe sa devina realitate.

Problema e ca fiecare brad are nevoie de o “fusta” care sa ii acopere suportul. Obiectul acesta de decor mi-a bantuit intotdeauna fanteziile. Pe langa pernele decorative si saculetele pentru cadouri, fustele pentru brazii de Craciun sunt cele care iti ofera cele mai multe ocazii de decorat. De indata ce decorul de Craciun apare prin magazine, raftul acesta e cel la care ma duc ata si din fata caruia reusesc cu greu sa ma urnesc.

Dar despre asta alta data.

Ideea e ca nu imi plac suporturile de plastic care se itesc de pe sub brazii de Craciun. In plus, un material care sa le acopere e o ocazie in plus pentru adaugat o pata de culoare sau de sclipici. Dar dincolo de toate, imi doream de multa vreme o fusta pentru brad facuta din catifea. Intra in scena o bucata de catifea rosie pe care am gasit-o la o fericita si neasteptata reducere.

Catifeaua nu e neaparat un material ieftin, asa ca am trisat un pic si am cumparat o bucata mai mica decat cea de care aveam nevoie. Cum insa era dubla, am taiat-o in jumatate si am cusut cele doua parti una de alta, ca sa termin cu o bucata mai lata.

Iti spun asta in cazul in care ai si tu nevoie sa trisezi:)

Si pretul materialului meu s-a injumatatit brusc. (Dimensiunile materialului de mai sus sunt doar de dragul exemplificarii. In cazul meu nu am avut nevoie de mai mult de 60 cm de material, pentru ca bradul meu era mic.)

Pentru fusta, aveam nevoie de un cerc din material textil. Am scris in urma cu ceve vreme despre cum poti sa trasezi un cerc pe un material, atunci cand un compas nu te poate ajuta. Dupa ce am indoit materialul in patru, am folosit una din aceste metode ca sa tai un cerc cu centrul in coltul ori indoitura materialului. Am taiat unul si in colt (pe aici va iesi trunchiul bradului), dar am avut grija sa il pastrez foarte mic pentru ca cercul acesta creste in diametru cand incepi sa tivesti.

Dupa ce am desfacut materialul, am ramas cu un cerc ca cel de mai jos (ignora cusatura de pe mijlocul materialului, e cea cu care am trisat mai sus). Am facut o taietura pe raza cercului, apoi i-am tivit toate marginile (marginipe care le-am identificat in poza din dreapta).

Cu asta, fusta mea pentru bradut a fost gata. Tot ce ii lipsea era caracterul. Am gasit caracterul in banda aurie de mai jos, numai buna ca sa dea fustei un pic de sarm si sclipici.

Pentru inceput, am taiat cateva bucati de banda decorativa, pe care le-am cusut de-a lungul taieturii, apoi in cruce pe fata materialului. Daca lucrezi cu un alt fel de banda decorativa, s-ar putea sa poti coase in etapa asta si capetele benzii pe dosul materialului. Banda mea era un pic mai buclucasa si aluneca usor, asa ca am lasat detaliul asta pe mai tarziu.

De obicei nu am rabdare cu etape aditionale, dar de data asta mi-ar fi fost imposibil sa cos linii drepte fara sa folosesc ace cu gamalie, asa ca m-am disciplinat.

Am vrut ca fusta mea sa aiba mai multa banda decorativa, asa ca am cusut inca una pe mijlocul fiecarui sfert de cerc. Ca sa ma orientez mai bine, am indoit fiecare sfert de cerc in doua si am facut o cuta pe care urma sa cos banda aurie. Daca materialul tau iti permite, poti sa calci materialul pentru o cuta ceva mai evidenta sau sa folosesti un creion ca sa trasezi linia pe care sa cosi. Eu am preferat sa nu folosesc fierul de calcat – si a fost destul ca sa ma orientez.

Nu te ingrijora prea mult daca materialul se increteste o idee atunci cand cosi bordura decorativa, mai ales daca e vorba de catifea. Adevarul e ca intentionasem la inceput sa incretesc o idee materialul de-a lungul bordurii, pentru ca fusta sa arate mai plina. Dar am renuntat – fusta era prea mica si ar fi sfarsit intr-un ghemotoc de material textil. Cateva incretituri involuntare pe ici pe colo au fost insa mai mult decat binevenite si au dat fustei ceva mai multa dimensiune.

Si rezultatul (deocamdata) e un cerc din material textil cu borduri decorative care il fac sa arate ca o pizza. Cand am ajuns aici, capetele benzii decorative se intindeau inca in dezordine dincolo de marginile lui.

Aveam prin sertarele mele cateva seturi de ciucuri aurii carora stiam ca le va veni odata timpul. Daca nu i-as fi avut insa, i-as fi facut. Am scris intr-unul din capitolele trecute cum sa faci ciucuri din ata.

Am inceput sa cos capetele bordurilor decorative pe spatele materialului si, cu ocazia asta, am cusut cate un ciucure la capatul fiecarei benzi.

Am folosit doar un ciucure pentru deschizatura materialului, pentru ca cele doua bucati de material urmau sa se suprapuna pe suportul bradului si imi doream ca fusta sa arate uniform din toate partile.

Apoi am cusut de jur imprejurul marginii fustei un alt rand de banda decorativa.

Si am facut acelasi lucru in centru.

Si fusta mea pentru brad e gata. O ador de-a dreptul.

Stiam ca va iesi bine – cum poate sa fie altfel cand pui impreuna catifea rosie si bordura decorativa aurie? Combinatia asta de culori e numarul unu in topul preferintelor mele cromatice.

Am crezut intotdeauna ca multe cusaturi gresite sunt iertate daca materialul e unul de calitate. In cazul fustei pentru brad, contrastul dintre rosul materialului si auriul benzii decorative, impreuna cu textura moale a catifelei si sclipiciul bordurii (unde mai pui ciucurii care fac fusta sa arate inca si mai mare) se aduna intr-un obiect decorativ care imi ia ochii de cate ori ma intalnesc cu el.

Sa mai imi mai bucur inca o data ochii cu fusta mea pentru brad – si maine trecem la un proiect a-do-ra-bil pentru care ai nevoie de un minimum de materiale pe care le ai probabil prin casa. Nu uita sa vii inapoi!