Am inceput anul acesta un proiect de lunga durata si, se pare, de serioasa scrasnire a dintilor. Trebuie sa organizez casa din tavan in temelii, iar procesul e unul care vine cu intrebari si decizii zilnice. Ce arunc? Ce nu arunc? Cum organizez ce pastrez? Si cum pot sa folosesc ceea ce am deja ca sa o fac?

Printre raspunsurile la ultima intrebare a fost cel care a avut de-a face cu niste containere cilindrice pentru sticle. Asteptau de multa vreme prin cutiile mele cu obiecte care urmau sa devina “altceva”, asa ca astazi m-am hotarat sa le folosesc ca sa imi organizez materialele.

De pilda, bucati lungi de sarma sau betisoare din lemn isi gasesc greu locul prin sertarele mele. Asa ca m-am gandit ca astfel de containere ar fi numai bune pentru ele. Si pentru ca aveam de gand sa le asez la vedere in noua mea camera de lucru (de care ma ocup acum), m-am apucat sa le trec printr-un tratament simplu si rapid de infrumusetare.

Pentru care m-am folosit de un sul de hartie de impachetat cadouri.

Am taiat pentru inceput o bucata de hartie care sa acopere cutia de jur imprejur, cu o bucata consistenta de rezerva.

Am taiat apoi hartia in partea de sus a containerului. Mi-am lasat si aici o margine generoasa de rezerva.

Am indoit marginile laterale ale hartiei si le-am lipit cu banda adeziva, dupa care am indoit si lipit partea de jos a hartiei.

Am rulat hartia in jurul containerului si am insemnat locul unde urma sa ii indoiesc ultima latura.

Si invelitoarea pentru container e gata.

Am rulat-o din nou in jurul containerului si am lipit ambele margini de el. Tot cu banda adeziva.

Tot ce mi-a mai trebuit a fost o eticheta pe care sa scriu ce am de gand sa pastrez in cutie. Mi-a dat prin gand sa folosesc niste etichete ca cele pentru cadourile de Craciun (aveam cateva in culori neutre), dar apoi mi-am adus aminte de niste buzunarase din plastic pentru etichete pe care le-am cumparat acum vreo cateva luni stiind ca le va veni odata randul.

Daca nu as fi avut asa ceva insa, as fi agatat probabil de container, cu panglica, o eticheta simpla taiata din hartie cartonata si pe care as fi scris cu carioca.

Dar nu a mai fost nevoie sa ma complic. Am scos la imprimanta o eticheta si am strecurat-o in buzunaras. Apoi mi-am lipit toata opera pe cutie si m-am ales cu un container nou!

Am folosit aceeasi metoda ca sa acopar o alta cutie cu o hartie in dungi. De data asta, insa, am folosit pistolul de lipit ca sa ii adaug un pic de panglica in partea de sus si la baza.

Nu stiu de ce, poate dintr-un simt al proportiilor care nu a functionat prea bine azi, mi s-a parut ca panglica era prea subtire, asa ca am dublat-o. Am lipit capatul unui ciucure din ata aurie sub a doua bucata de panglica. Fara nici un motiv serios:)

La o a doua privire, mi-a parut rau ca am dublat panglica. Cred ca bucata aceea subtire de la inceput ar fi fost suficienta. Trebuie sa tin minte sa nu ma mai complic.

Am mai invelit inca o cutie intr-o hartie mai putin sofisticata, ca sa se asorteze cu continutul – pungile mele de gunoi:) Pentru ca se aduna o multime de resturi in noua mea camera de lucru.

Cutiile astea au fost cel mai usor proiect ever si adevarul e ca arata mult mai bine in realitate. Sunt inalte, impozante si imi umplu masa de culoare.

Daca ai nevoie de un suport pentru creioane sau de vreun container pentru maruntisuri, poti sa folosesti aceeasi metoda ca sa acoperi o cutie de conserve sau un borcan, pentru ceva care sa arate o idee mai bine. Si, daca ai destul timp si cateva resturi de material textil, e o idee si mai buna.

In ce ma priveste, ma gandesc serios sa atentez la niste borcane – imi lipseste transparenta sticlei in noua mea camera de lucru.