magazin-vechituri-f

Ce cumpar si ce nu cumpar de la magazinele de vechituri

Am amintit de multe ori ca ma topesc dupa magazinele de vechituri. Sunt locul unde pot sa cumpar tot ce vreau fara sentimentul vinovatiei, fiindca lucrurile sunt de cele mai multe ori rusinos de ieftine.

In plus, niciodata nu stiu la ce sa ma astept cand trec pragul unui astfel de magazin. Nu de putine ori am venit cautand un container pentru flori, si m-am intors acasa fara container, dar cu o oglinda ori un scaun. Iar aventura cautarii creeaza usor dependenta.

In timp, am rafinat o lista a lucrurilor pe care le caut de obicei in magazinele de vechituri si cele de care prefer sa nu ma ating. Iata mai jos cateva din ambele tabere.

CU CE VIN ACASA DE LA MAGAZINELE DE VECHITURI

Pe scurt, vin cu obiecte de decor sau mobilier care pot fi spalate si dezinfectate din cap pana in picioare si care ar costa o avere in alta parte. Si obiecte care sunt in stare foarte buna, fiindca nu am rabdarea si nici motivatia de a le repara. Iata aici cateva exemple.

Decor din fier forjat

fier-forjat

Acestea sunt, in general, suporturi pentru lumanari sau decor de perete. De cate ori intru intr-un magazin de vechituri, pot garanta ca voi gasi decoratii din fier forjat. Asa ca daca am nevoie de asa ceva, prefer sa astept pana cand ceva intr-adevar extraordinar apare la orizont. Si va aparea cu siguranta.

Tablouri si rame de tablou

tablouri-vechituri

As putea spune doar “rame de tablou” fiindca s-a intamplat foarte rar sa vin acasa cu un tablou de dragul artei. Cand ma uit la tablouri, fac de multe ori abstractie de ce reprezinta si masor din ochi doar rama – care poate fi curatata, apoi vopsita cu spray de vopsit. Si tablourile pot fi acoperit cu vopsea (inclusiv ramele de hartie), mai ales ca, de cele mai multe ori, reprezentatiile sunt grotesti.

Oglinzi

oglinda-veche

Oglinzile noi sunt in general scumpe, asa ca nu imi ia prea mult timp sa ma decid atunci cand intalnesc una care imi cade cu tronc la magazinul de vechituri. Cum oglinzi sunt destule, caut de obicei piese dublate de rame masive, ori pe cele cu personalitate, care stiu ca vor avea impact.

Sunt fericita sa te anunt ca am ajuns la limita maxima de oglinzi pe care locuinta asta le poate folosi, asa ca, se pare, capitolul acesta e unul incheiat.

Decor de perete

litere-perete

Pe langa tablouri si oglinzi, magazinele de vechituri sunt de obicei pline de tot soiul de decor de perete. De obicei, obiectele sunt in stare proasta sau nu imi spun nimic. Dar din cand in cand gasesc cate o comoara.

De pilda, imi inchipui ca decorul de lemn de mai sus ar fi perfect pentru un iubitor de limbi orientale. Ce imi place la astfel de obiecte e ca imi permit sa iau cate o pauza de la eternul tablou dreptunghic. Imi place decorul care introduce si alte forme intr-un spatiu obosit de unghiuri si linii drepte.

Obiecte de sticla

Usor de curatat si dezinfectat si intodeauna de efect. Pot sa fie tavite in forme neasteptate in care sa imi adun maruntisurile. Sau suporturi de lumanari pe care le folosesc la mesele festive. Suporturi pentru inele. Vaze mici care arata superb cu un buchet mic de flori de primavara pe etajera unei bai. Farfurii curate, in buna stare, din care pot construi suporturi cu picior pentru lumanari sau pentru obiecte de decor. Obiecte cu siluete curioase, care arata bine doar pentru ca sunt altceva. Si asa mai departe.

obiecte-vechi-sticla

vechituri-sticla

obiecte-sticla

Clopote de sticla

clopot-sticla

Vobind de obiecte de sticla, am pastrat o sectiune speciala pentru clopotele de sticla. Obiecte de genul celor de mai sus sunt folosite de obicei pentru a pastra si servi branza, dar lemnul e indeajuns de poros ca sa imi dea un oarecare sentiment de disconfort la gandul ca le-as folosi in acelasi scop. In schimb, folosesc clopotul de sticla pentru aranjamente decorative, iar daca ma hotarasc sa il pastrez, vopsesc discul din lemn si il folosesc ca suport pentru lumanari sau baza de lemn pentru alte proiecte decorative.

Cani de ceramica in forma de ulcior

ulcior

Si la capitolul acesta am ajuns la limita puterii de stocare:) Pentru un motiv sau altul, raftul cu cani din ceramica e intodeauna primul spre care ma indrept. Ma topesc dupa canile in forma de ulcior – pe care le folosesc fie numai ca obiecte de decor ori ca vaze pentru flori.

In ce ma priveste, prefer ca tot ceea ce cumpar sa fie alb – si cat mai simplu. Imi place cat de curat si proaspat arata un vas alb si, in plus, am o oarecare alergie la decorul cu flori sau la obiectele care par sa se fi intors de la o bataie cu vopsea.

Cum canile acestea nu lipsesc niciodata de pe rafturile magazinului, prefer sa astept pentru una care imi taie respiratia.

Ceramica alba

ceramica alba

vaze-albe

Canile in forma de ulcior nu sunt singurele obiecte de ceramica pe care le cumpar. Am o multime de alte obiecte pe care le folosesc fie pe post de vaze, ca obiecte de decor sau containere pentru maruntisuri. De obicei le incredintez alte misiuni decat cele pentru care au fost facute – asta le da si mai mult sarm. In plus, albul lumineaza casa.

Include la capitolul asta si vaze albe de ceramica, desi capitolul “vaze” are un loc special pe lista mea de vechituri.

Farfurii decorative

farfurie-ren

Imi plac farfuriile albe, asa ca nu ai prea multe sanse sa gasesti altceva in dulapurile mele. Dar cand vine vorba de decorat casa, ma intorc din cand in cand acasa cu cate o farfurie dotata cu ceva pigment si careia i-ar sta bine ca obiect de decor. De pilda cea de sus, fixata pe un suport de farfurii, poate sa creeze un pic de atmosfera cand vine Craciunul.

Vaze sau containere pentru flori

vaze-vechi

Vazele de mai sus nu sunt neaparat cea mai precisa idee despre ceea ce caut, dar deschid macar discutia:) Nu pot sa spun ca vazele ajung prea des in cosul meu de cumparaturi, fiindca am acasa mai multe decat pot duce. Dar daca gasesc una cu o forma spectaculoasa, se poate sa mai fac loc pentru inca una.

Ceea ce fac in schimb e sa cumpar ghivece sau containere pentru flori. Sunt extrem de ieftine, usor de curatat si, mai ales daca le folosesc afara, nu imi dau nici un fior la gandul igienei.

Scaune

Mai ales cele care vin in seturi:)

scaune-vechi

In casa asta locuiesc cel putin patru scaune care au trecut prin experienta abandonului la un magazin de vechituri. Exista scaune si scaune. Unele sunt atat de folosite incat gandul de a le atinge imi face mai putina placere decat o sedinta de exfoliere cu hartie-smirghel. Altele au o constructie frumoasa si rara. Le aduc acasa doar pe cele din urma.

Acasa le refac fie cu vopsea sau cu lac, apoi le schimb materialul. Cu ocazia asta, de dragul igienei, ma debarasez si de burete si vatelina, pe care le schimb cu un strat nou.

Au fost cateva exceptii, in care am pastrat si buretele si materialul. Dar asta se intampla rar, si numai atunci cand pot curata bine materialul original. De pilda, scaunele mele cu vinil erau acoperite cu un material pe care l-am putut curata si dezinfecta fara probleme si pe care mi-ar fi fost aproape imposibil sa il indepartez fara unelte serioase.

Noptiere sau masute de cafea in stare buna

masuta-veche

Am cateodata norocul sa gasesc masute aproape noi, care pot sa stea fie la capatul unei canapele sau al unui fotoliu sau pat. De pilda cea de sus – o masa in aparenta nefolosita, care avea si o pereche pe aproape. Nu am adus-o acasa fiindca si capitolul acesta e aproape complet.

Obiecte cu forme frumoase

Care pot fi curatate si vopsite, apoi folosite ca decor pur si simplu pentru valentele lor estetice. De pilda calutul acesta care, curatat bine si vopsit in alb, auriu sau argintiu ar arata superb pe raftul unei camere de copil – si nu numai.

calut-vechi

Sunt insa foarte atenta sa cumpar astfel de obiecte rar si doar cand stiu exact unde si cum le voi folosi. Nu vreau sa transform casa intr-un depozit de vechituri.

Idei

Nu de putine ori, se intampla sa vin acasa cu mana goala, dar cu cateva idei pentru proiecte viitoare. Asta, in parte, pentru ca proiectele altora sfarsesc abandonate aici. Alteori, pentru ca gasesc un obiect ingenios, pe care stiu ca l-as putea reproduce singura.

Iata de pilda suportul acesta pentru tort. Deocamdata am destule astfel de suporturi si destule modalitati de a le face, dar o idee in plus nu strica niciodata. Doua farfurii cu un borcan in mijloc – notat.

suport-borcan

Sau inelele acestea pentru servetele. E evident ca nu au fost deschise si folosite niciodata, dar cum astfel de obiecte troneaza de obicei in mijlocul farfuriilor din care mananca musafirii, evit sa le cumpar de la magazinul de vechituri. Ideea merge insa in fisierele mele mentale. Nimic nu ma impiedica sa fac astfel de inele din hartie decorativa.

idee-inele-servetele

LUCRURI DE CARE NU MA ATING IN MAGAZINELE DE VECHITURI

Si cand spun “nu ma ating” o spun cat se poate de literal. Nu imi place sa ating perne pe care s-au aplecat capete neidentificate sau sa ma asez pe canapele pe care nu stiu exact ce s-a intamplat. Apoi obiectele care au servit la facut mancare. Tavi, oale, blendere – nu, nu si nu. Nu stiu daca as putea vreodata sa le curat bine si nu au nici o tendinta de a-mi deschide apetitul.

Alte obiecte pe care evit sa le cumpar sunt cele pe care le pot gasi la acelasi pret, dar noi, in alta parte. Asta se intampla de surprinzator de multe ori. O tava de sticla sau de metal poate sa vina de la un magazin unde toate obiectele costa $1, dar sa fie evaluata la mai mult inainte de a fi asezata pe raftul unui magazin de vechituri.

Iata aici cateva idei, intr-o ordine intamplatoare. De unele din acestea nici nu am nevoie, dar am decis sa scriu despre ele fiindca am vazut pe altii cumparandu-le. Ceea ce eu una nu te sfatuiesc sa faci.

Bijuterii

bijuterii

Desi extrem de ieftine, bijuteriile sunt obiecte de uz personal care vin prea aproape in contact cu cei care le poarta ca sa am vreo aplecare sa le cumpar. Asa ca nu o fac, chiar daca le-as folosi doar pentru proiecte de decor.

Flori artificiale

flori-artificiale-vechi

Am reusit in sfarsit cu cateva zile in urma sa ma debarasez de cateva ghivece imense cu flori artificiale pe care le-am mostenit – si lupta nu e terminata inca. Asa ca nu am nici o pornire sa cumpar asa ceva. Partea asta din magazin e cea mai prafuita dintre toate. Nu stiu ce se ascunde in stratul gros de praf de pe ele, asa ca as sta departe si daca as avea nevoie de ele.

Perne

perne-vechi

Nu stiu daca mai e nevoie sa explic. Obiecte de uz personal, magneti pentru praf si murdarie, obiecte care sunt probabil curatate rar sau niciodata. Nu, nu si nu.

Paturi si lenjerii de pat

paturi-vechi

Poate ca as putea sa curat/dezinfectez/fierb obiectele astea. Dar nu am nici un motiv sa o fac cand e atat de usor sa le cumpar noi. In plus, toate obiectele al caror nume incepe cu “lenjerie” ar trebui sa fie noi.

Masini de gimnastica

masina-gimnastica

Poate am o imaginatie hiperactiva, dar sunt convinsa ca masinile astea au fost spalate de nenumarate ori cu rodul eforturilor fizice ale unor oameni pe care nu ii cunosc. E drept ca asta e definitia unei sali de gimnastica, dar diferenta e asta: sala de fitness nu e la mine in casa.

Mobilier tapitat

canapea-portocalie

Nu e numai faptul ca, odata cu obiecte de mobiler cu tapiterie poti sa iti aduci in casa si musafiri nedoriti (plosnite, de pilda, brrr!), dar tapiteria se impregneaza usor cu murdarie, praf si secretii neidentificate, mai ales daca fostii ei stapani au avut animale de casa. Am facut doar vreo doua exceptii in toti anii in care am batut magazinele de vechituri, si asta pentru ca era evident ca ceea ce urma sa devina canapeaua mea rosie era intr-o stare impecabila. Si la fel s-a intamplat si cu fotoliul meu galben a carui poveste nu ti-am spus-o inca.

Dar ocaziile acestea sunt foarte rare. Daca, in schimb, gasesc un obiect tapitat caruia stiu ca ii pot indeparta buretele, vatelina si materialul original (ca in cazul taburetului meu cu dungi), atunci il cumpar dupa ce il examinez cu atentia la detaliu a unui microscop.

ETC.

Iata alte obiecte pe care nu le cumpar de la magazinele de vechituri. Maruntisuri, bibelouri, cutii – pentru ca nu fac altceva decat sa aglomereze casa si sa adune praf. Obiecte murdare si in stare proasta – pentru ca nu vad rostul de a le cumpara si pentru ca numai scriind despre ele ma face sa simt nevoia unei bai. In final, ce cumperi si ce nu cumperi e o optiune personala si are mult de-a face cu locul de unde iti aduci acasa comorile si de expertiza pe care o ai in curatat si adus la viata lucruri vechi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>