Category Archives: Cu sapa prin curte

azalee-primavara

Primavara in gradina. Episodul 1 – Plante care cresc singure

Daca cineva mi-ar fi spus acum vreo 7 ani ca odata, candva, nu am sa mai am rabdare pana cand vremea sa imi permita sa lucrez in gradina, as fi pus sub semnul intrebarii IQ-ul din spatele afirmatiei. Ca sa fiu sincera, n-as fi crezut-o nici daca cineva mi-ar fi spus-o anul trecut. Mai tin inca minte cum, primavara trecuta, am inceput sa scriu un articol de blog intitulat Curatenia de primavara – Plangand prin gradina. Asta spune totul despre starea mea de spirit de atunci. Continue reading…

carare-din-dale-de-ciment

Noua pietre si o carare

Cand ne-am mutat in casa cea noua, o fasie lunga de pamant ne-a primit plina de pietre si bolovani la stanga usii de la intrare. Se ascundea in spatele tufei mari de langa fereastra, dar mi-era imposibil sa o ascund de ochii celor care ne bateau la usa. Era bucata mea de iad, cosmarul meu decorativ, imaginea care ma facea sa ma chircesc de cate ori imi aduceam aminte de ea. Continue reading…

flori-si-iarba-f

Cum sa peticesti cu iarba locurile uscate din gradina

Cand ne-am mutat in casa asta, gradina era o jungla in miniatura. Si daca ar fi fost numai padurea de balarii, copacii uscati si tufele crescute care pe unde, nu ar fi fost inca atat de rau.

Am descoperit insa curand ca nebunia ajunsese mult mai departe. Toate straturile din jurul casei erau pline cu pietre acoperite cu pamant, care faceau straturile de nefolosit – si pe care am muncit cativa ani la rand cu program de ocnas ca sa le scot. Continue reading…

primavara-2016-f

A venit primavara… in cele din urma

A venit primavara si pe la noi. Sau aproape. In mijlocul lui mai, temperaturile au coborat din nou pana unde am avut sentimentul derutant ca se apropie toamna. Dar ceva a inceput intr-adevar sa se intample.

Intre timp, pentru vreo doua luni, blogurile romanesti s-au trezit bombardate cu imagini cu pomi infloriti, campii plesnind de culoare, plante care cresc miraculos inainte de vreme… si asa mai departe, numai bune sa imi dea tristeti de eschimos de cate ori priveam pe fereastra. Continue reading…